7.1 Va recomand sa incepeti cu pozitia “supermama”

Pozitia benefica pe care v-o recomand cu toata caldura, de care sunt convinsa, este pozitia “supermama”. Cautati-va o pozitie confortabila de la inceput, asteptati-va sa o gasiti dupa cateva alaptari, cateva zile, si nu din prima. Alaptarea dureaza si corpul vostru trebuie sa fie cat mai relaxat ca sa va concentrati pe brate, pe bebe si pe san, si atunci luati-va timp sa va asezati confortabil, in fund, cu spatele cat se poate de drept, cu o perna la spate, eventual cu sprijin si la picioare. Eu am alaptat cu succes pe un scaun cu spatar si brate si imi sprijineam picioarele pe un scaunel sau pe marginea patului. De asemenea mi-am gasit pozitia si chiar in fund pe marginea patului, patul nostru este la o inaltime la care pot sa imi sprijin foarte bine talpile pe podea astfel incat sa pot sa imi pun o perna in poala si aceasta sa stea orizontal. Pe perna puteti sprijini greutatea copilului si va ajuta foarte mult. Eu nu am reusit sa folosesc perna de alaptat, de aceea nu o pot recomanda pentru alaptat ci pentru a te sprijini in somnul pe o parte in timpul sarcinii. Incercati voi si vedeti ce va ajuta cel mai bine. Pentru alaptat, mie mi-a folosit o perna mai tare din burete, ortopedica, din cele pe care dorm eu, pe care o acopeream cu un scutec curat din bumbac.

Bun, v-ati asezat comod, v-ati pus o perna in poala. Acum luati bebelusul la voi astfel incat sa il alaptati de exemplu la sanul drept, il tineti cu mana stanga,pe o parte, cu burtica lipita de abdomenul mamei. Mana voastra stanga ii sustine capusorul bebelusului cu podul palmei intre omoplati si cu degetele tinem capul undeva din spatele si sub urechile lui. Pozitionati tot trupul bebelusului acolo unde nasul lui este in dreptul mamelonuluisanului drept. Cu mana care tine capul aveti acum posibilitatea sa ii dati usor capul spre spate astfel incat cand il apropiati de san barbia bebelui atinge intai sanul. Acum puneti mana dreapta pe sanul vostru drept. Daca va inchipuiti un cadran de ceas plasat pe san, pozitionati-va degetul mare cam in dreptul orei 10 si degetele aratator si mijlociu in dreptul orei 4-5, pe areola. Ca in imaginea alaturata, bebele are mamelonul in dreptul nasului, el simte mirosul de lapte si de san si casca instinctiv gura. E foarte important sa prindeti momentul cand bebele are gura foarte deschisa si atunci sa apuce cat mai mult din areola, cu sfarcul in cerul gurii. In felul acesta va apuca din areola foarte mult sub baza mamelonului.

Voi apasati usor si formati sanul ca sa se adapteze gurii bebelusului si el sa apuce cat mai mult. Bebele nu sta prea mult cu gura deschisa larg, o mai inchide, o deschide putin, iarasi o deschide larg, invatati sa il stimulati sa deschida larg gura atingandu-i partea de sub nas cu sfarcul.

 

N-o sa va vina sa credeti cat de mult din areola intra in gura bebelusului, si chiar asa si trebuie, dupa cum vedeti in imaginea alaturata. Bebele incepe sa bea lapte presand exact pe sinusuri iar voi, avand mana pe san ajutati ca laptele sa curga si mai usor apasand usor cu degetele. Nu dati drumul la san pana cand bebele nu s-a instalat bine la alaptat. Dupa mine, cel mai bine e sa nu dati drumul deloc la san, caldura mainii voastre face foarte bine sanului, lactatiei si sustine greutatea, care altfel ar fi sustinuta de gingiile bebelusului… treaba grea pentru el si dureroasa pentru voi.

 

 

 

 

 

S-ar putea sa nu apuce bine sanul de la prima incercare. Verificati daca ati asezat bebele la san exact cum am descris mai sus si repetati daca ati facut eventual urmatoarele greseli: ati tintit cu sfarcul mai degraba gura bebelusului in loc de nas, bebele a apucat sanul fara sa aiba gura larg deschisa, nu l-ati tras spre san de-ajuns de repede sau ati dat drumul sanului din mana inainte sa se instaleze bine la alaptat.

Veti “depresuriza” gura bebelusului la alaptat bagandu-i in coltul gurii degetul vostru mic. Astfel puteti sa scoateti sanul din gura bebelusului ca sa repetati in mod corect asezarea la san.

Veti sti ca bebele e asezat corect la san daca va simtiti confortabil, daca o mare parte din areola, respectiv daca areola este inegal introdusa in gura bebelusului, partea dinspre nas mai putin, partea dinspre barbie foarte mult.

Pozitia “copilul la subrat” se obtine foarte asemanator cu pozitia descrisa mai sus, “sustin sanul cu mana de pe aceeasi parte cu sanul”, de asemenea folosim o perna pe care ne sprijinim mana cu bebele si trecem prin aceeasi pasi pentru ca bebele sa apuce eficient sanul. Aceasta pozitie este confortabila mai ales daca ati avut o nastere prin cezariana, daca aveti nevoie de o vizibilitate mai mare cand puneti bebele la san, daca alaptati gemeni, etc. Eu am folosit mai ales la inceput aceasta pozitie, atunci cand in san imi apareau mici umflaturi si vroiam sa scot laptele in mod special intr-o zona a sanului de unde la inceput nu iesea prin pozitia mea favorita. Barbia copilului stimuleaza mai ales acele sinusuri pline de lapte in dreptul carora se afla. Cand se instaleaza lactatia, iese laptele mult mai usor si nu mai e nevoie de o asa pozitie complicata.

Eu am alaptat foarte mult si in pozitia culcata pe pat dar abia dupa ce s-a instalat lactatia foarte bine, cam dupa 5-6 saptamani ale bebelui, pentru ca in pozitia asta nu putem controla foarte bine si copilul si sanul in acelasi timp si copilul are deja un control mai bun al corpului. Punem bebele la san urmarind aceleasi idei principale: barbia atinge sanul, mamelonul tinteste nasul bebelui, gura larg deschisa, mult din areola bagata repede in gura, mana sustine sanul. De altfel aceasta pozitie a devenit foarte repede favorita Dorei si tot asa ne intindem la alaptat si acum cand ea cere foarte clar dar foarte dulce: “Mama, lapte!”.