2. Alaptarea

Ma uimeste cat de minunat sunt femeile create sa fie capabile sa isi hraneasca din propriul trup bebelusii, iar bebelusii sa aiba din nastere reflexul de a bea de la sanul mamei. E un dar nepretuit, de a produce lapte, pe care nou nascutii il primesc cu bucurie, abia il asteapta. Fiecare mama care isi alapteaza copilul traieste bucuria ca din propriul lapte copilul ei se dezvolta si este protejat. Ce simbioza miraculoasa!

Avem alaptarea “in noi”, asa suntem facuti, asa functioneaza lumea dintotdeauna, asa e facut corpul nostru: al femeilor sa produca lapte si al bebelusilor sa il bea. Daca folosim in mod benefic aceasta abilitate innascuta, tine de optiunea noastra, a mamelor. Chiar daca picioarele mele sunt astfel concepute sa poata fugi, eu nu pot fara antrenament sa ma ridic acum de pe scaun si sa alerg un maraton. Multe mame, asa cum am fost si eu, avem surpriza sa aflam ca alaptatul se invata si dureaza cateva saptamani pana cand chiar ne iese bine. Experienta  m-a invatat ca avem nevoie sa invatam ce inseamna alaptatul si ne pregatim inca din timpul sarcinii pentru ceea ce avem de facut imediat dupa nastere. Vestea buna este ca alaptatul benefic, corect, se poate invata si poate fi de succes chiar de la inceput. Vestea proasta e ca multe dintre noi aflam ca nu alaptam corect cand problemele sunt deja prezente (dureri insuportabile la sani, rani, ragade, colici etc.).

De alaptat, toate reusim pana la urma, la unele merge mai usor, la altele mai greu. Ce-ar fi daca ne-ar reusi usor inca de la inceput, nu am avea nici dureri, nici rani, am depasi cu usurinta febra laptelui daca ar mai fi cazul, am avea intotdeauna cantitatea de lapte de care are nevoie bebelusul si am alapta atat timp cat vrem si cat vrea bebele fara probleme? Eu va propun o schimbare de perspectiva, de atitudine, un salt catre increderea in sine, o comunicare intensa cu intuitia proprie, cu corpul vostru, cu bebelusul si o tehnica simpla, eficienta, pentru a alapta.


 

3 Responses to 2. Alaptarea

  1. Irina Maria says:

    Da, cred cu toata taria ca totul porneste de la atitudine. Ca trebuie sa gandim alaptatul ca pe un “contract” de incredere, de sustinere neconditionata si reciproca intre mami si bebe. Cred ca suntem facute pentru a putea duce la indeplinire aceasta “misiune” si da, beneficiile sunt foarte multe.
    Ma bucur ca am ocazia sa citesc randurile tale, Oltea, inca din perioada minunata a sarcinii asa, cel putin, stiu unde sa caut informatia, raspunsul, cand voi avea ocazia. Este adevarat ca alaptatul, ca si cresterea unui bebe sanatos, intreg, frumos se invata. Se “cuiguleste” din experienta celor care au trecut deja prin aceasta experienta si se “lipeste” in propria viata ceea ce ti se potriveste, se decupeaza ceea ce au trait/simtit/facut altii si se pune grefa in propria experienta. Ce rost ar avea sa na chinuim sa invatam totul pe propria piele, daca prin asta nu-i aducem nici un beneficiu nici bebelusului, nici mamicii?
    Da, vom trai, fiecare dintre noi, experiente mai frumoase sau mai putin placute, este foarte important insa ce alegem sa invatam din ele, ce “sambure” de adevar general valabil invatam sa sadim in inimile si-n mintile celor care ne cer sfatul, parerea.

  2. cristina says:

    fetita mea are 3 luni si nu a luat bine in greutate ar trebui sa ii dau lapte praf?medicu a spus ca da dar io nu vreau sa aleaga lapte praf….am nevoie de un sfat

    • Oltea says:

      Cristina, cred ca trebuie sa vorbim in detaliu despre situatia ta si a fetitei tale. E posibil sa nu fie cazul sa treeci pe lapte praf dar poate mai sunt si alte cauze care trebuie verificate. Tinem legatura pe email sau telefon?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *